29.10.14

Pauză de team building..Astăzi avem CONCURS ...cu noul Yaris!

Sunt prea obosită să mă întâlnesc acum cu cei 13...bloggerii mei încă necunoscuţi ...cei despre care vă povesteam acum vreo trei săptămâni...Acum m-am întors de la o conferinţă interesantă şi foarte importantă pentru turismul sibian (al judeţului & al municipiului reşedinţă de judeţ:) 
Dar deja risc să-mi dezamăgesc cititorii pentru că-s o secretoasă...lenesă neintenţionată care nu-şi mai face treaba cum o făcea pe vremuri. Aşadar, deşi ceasul al XII-lea a bătut deja demult şi eu ştiu ştirea de-o săptămână, nu mă pot abţine să nu vă informez că la începutul lunii octombrie, s-a lansat în România noul model Yaris de la Toyota. S-a lansat cu tam-tam...şi cu un concurs de tip treasure hunt - căutarea, fotografierea şi dovedirea găsirii comorii pe patru roţi la noi/ voi în oraş. Cu acest prilej, toţi iubitorii de maşini şi de călătorii (sunt sigură că unii dintre voi, cam 70%..sunt cam pesimistă, nu?) sunt invitaţi să participe, în perioada 13 octombrie – 10 noiembrie, la concursul „Yaris în oraşul tău”! Participanţii surprind noul Yaris prin oraş şi ne arată prin fotografii sau videoclipuri că sunt printre primii care au descoperit cum Toyota Yaris îi inspiră să fie fericiţi la volan. Materialele sunt apoi înscrise în contul propriu de pe toyotamea.ro, iar câştigătorul va avea parte de o călătorie unică, Behind the Scenes, all-inclusive (transport, cazare, masă) pentru un week-end, la fabrica Yaris din Valenciennes, Franţa, unde va descoperi secretele din spatele automobilului.
Vă băgaţi? Mai bine mai târziu, decât niciodată...Să vă dau şi câteva idei..În Sibiul nostru care tinde s-o ia pe urmele Bucureştiului la număr de maşini...e aproape imposibil să giniţi în trafic bijuteria nou strălucindă (iar m-apucă inventatu' de cuvinte..off), dar cea mai simplă soluţie este să mergeţi cătinel-cătinel pe Şoseaua Sibiului, să vă opriţi la nr. 28 şi să solicitaţi un test drive...prin oraş...la zidul cetăţii sau în pieţele medievale ale Sibiului (a mare, a mică/ a lui Huet) sau în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, cu morile de vânt transferate din Dobrogea, în fundal. Staţi uşor ... că fără să aveţi aprobarea specială din partea direcţiunii nu se poate face un asemenea plan...
Ioi, poate ar fi mai bine să daţi un telefon înainte să programaţi test drivu' la Reprezentanţa Toyota din Sibiu. Şi fiţi atenţi la alte câteva cerinţe...de care dacă nu ţineţi cont v-aţi autosăltat atât de la premiile-surpriză puse în joc, cât şi de la marele premiu...călătoria pe de-a moaca gradul teribil de ridicat de genialitate, în ton cu sloganul noului model Yaris, “Genial în oraş, fericit oriunde!”, rezultat din adânca, dar jucăuşa creativitate în materie de realizare a filmuleţelor, a selfie-urilor, a sedinţelor foto pre-plătite, pe care le-aţi putea "angaja" pentru a fi cât de cât siguri de izbânda în faţa ochilor juriului format din angajaţi Toyota. Şi mai am trei cuvinte..pe care vă rog ţineţi-le minte:
CREATIVITATE, ORIGINALITATE, ATRACTIVITATE...
Vă ţin pumnii...mai aveţi 12 zile...sunteţi încă pe val...nu ca mine, întârziata celei de-a zecea probe a SuperBlog 2014.
Deşi, dacă nu vă mişcaţi repede..Sibiul ar putea pierde şansa de a-l da pe unul dintre câştigători. Pe surse sigure, am aflat că ne aflam pe locul al patrulea la categoria "Alte oraşe" cu 23 useri / 0 video / 19 poze la TOYOTA SIBIU - POLI MOTORS.

Hai, turaţi motoarele pentru noul Toyota Yaris! 





28.10.14

Team building...Afară! Afară din ţară! Călărorie de/ cu bună voie şi sănătate!

- Măi dragilor, voi îmi citiţi notiţele până să intru în sală..Cine e pişicheru'? Aţi văzut că vă trimit în afara graniţelor şi imediat a început murmurul..Cine a fost curiosul? Tu, Andrei?
- E tare fain să fiu în centrul atenţiei tale de fiecare dată, dar Gabi e cea care îşi permite cele mai multe năzbâtii cu ciornele tale..Ea ne-a spus să fim pregătiţi pentru o surpriză de proporţii..o călătorie de Crăciun..pe care ne-o vei oferi ca premiu pentru că te-am răbdat asculat şi ţi-am dat şansa de a ne învăţa lucruri noi, care ne vor folosi în viaţa..următoare activă care ne aşteaptă cu braţele deschise.
- Andrei, orice glumă are un sâmbure de adevăr..în fraza pe care tocmai ai spus-o sunt vreo cinci, dar nu mai referi decât la primul..premiul cvasi nemeritat. Nu vreau să-l consideraţi drept mită, nu vreau să primesc decât mulţumiri din suflet...şi mai vreau ceva. Să lucraţi în echipă..Cineva îmi spunea sâmbătă că indiferent dacă pe acte sunt trainer în formarea şi dezvoltarea echipelor, de fapt sunt o individualistă care lucrează de una singură, cică neavând încredere în oamenii din jurul ei. Iar acest fapt ar denota o crasă lipsă de încredere în sine...Mno, s-ar putea..Voi încerca să mă mai abţin din excesele mele teribiliste, inclusiv cu mine însămi, şi să fiu un exemplu în respectarea principiilor cu care jonglez în formarea voastră.
- Miram-aş..dar încercarea moarte n-are..Vrem o asigurarea...cum ne poţi dovedi că-ţi vei schimba prostul obicei de a lucra de una singură..
- Uite cum..Asigurare aţi cerut, asigurare veţi primi..dar nu de la mine, ci de la MediHelp International.asigurare medicală internatională pentru că am primit o notificare de la SuperBlog cum că în curând, mai repede decât a circulat zvonul notiţelor mele citite pe furiş, vom pleca într-o scurtă vacanţă nonconformistă, dar de cercetare şi distracţie, direct în Spania...la relaxare în Palma de Mallorca. N-au spus ei destinaţia..a fost aleasă de altcineva...
-Wow..când, cum, cât timp, de ce?
- Ioi, luaţi-mă mai încet şi aveţi îndredere în mine...Ne luam zborul spre Insulele Baleare pentru că o prietenă de-a mea mă vrea lângă ea..la botezul primului ei copil, Ionuţ-Alexandru.
- Da..şi noi ce căutăm în ecuaţia ta?
- :))..căutaţi cea mai bună şi completă ofertă de asigurare de sănătate care să conţină următoarele beneficii pentru voi: acoperire europeană sau internaţională dacă vreţi să vă prelungiţi vizita, acces la spitale publice clinici private în spaţiul european şi internaţional, acoperire integrală a cheltuielilor cu spitalizarea, inclusiv a costurilor intervenţiilor chirurgicale...în caz de Doamne-fereşte, acoperire în cazul unor boli grave, precum cancerul (intervenţii chirurgicale, spitalizare, tratament în ambulatoriu, medicamente), acoperire servicii de transplant de organe şi ţesuturi, evacuare aeriană, acoperirea cheltuielilor în ambulatoriu, servicii de urgenţă şi asistenşă 24/7...aţi găsit?
- Nu încă..dar nu ne-ai explicaţiile suplimentare..Care-i faza?
- Păi..eu i-am spus că nu pot să vin că-s implicată până peste cap, cu priorităţile muzeului, cu probele SuperBlog-ului 2014, de exemplu cu asta, cea de-a noua, cu team buiding-ul vostru, care îmi mănâncă serile..şi ea nu a vrut nicicum să audă..Plăteşte ea avinoul atât pentru mine, cât şi pentru voi 13, başca ne şi asigură pe fiecare, în parte, prin Planul de Asigurare Internaţională de Sănătate MEDIHELP. Aşadar avem un întreg sfârşit de săptămână la dispoziţie la Palma..Şi cu ocazia asta vom reuşi să ne cunoaştem şi mei bine..
- Păi eu deja te cunosc..
- Andrei..iar te dai în spectacol şi..dai din casă! Ştie cineva unde ne face prietena mea asigurările..aţi fost atenţi?
- Eu da..acolo unde toată lumea are 5% DISCOUNT LA ORICE Plan de Asigurare Internatională de Sănătate MEDIHELP pâna la sfârsitul lunii Decembrie 2014!
- Iar tu, Andrei? Vorbeşti în cimilituri...Ghici ciupercă, ce-i? Bineînţeles că ei sunt. Cel mai important furnizor de asigurări private de sănătate cu acoperire internaţională din Europa Centrală şi de Est. MediHelp îmbină cu succes asigurarea internaţională de sănătate cu asistenţa medicală internaţională, în beneficiul vostru.

26.10.14

Team building...99% mai uscat şi 100% total curat!

- Nu ştiu ce e cu Eliza, parcă nu mai are timp de noi, iar fumează..E clar, ceva o stresează...
- S-a întâmplat ceva? Sau nu s-a întâmplat? Sau se va întâmpla..ce te preocupă?  Suntem aici să te ajutăm..nu doar tu să ai grijă de competenţele noastre...
- Am ajuns într-un punct-mort..Voi ştiţi ca pe lângă team-building-ul nostru sunt implicată pentru al treilea an în super concursul de blogging SuperBlog, iar proba a opta mi-a pus capac peste gânduri.
- Despre ce e vorba..nu e cea cu microbii şi cele mai simple metode de a lupta cu ei, gen spălatu pe mâine şi ştersu' la c...?
- Ba da, Andrei..Dar nu ştiu de unde să pornesc "lupta"..Am câteva idei, dar vreau impulsul, în afară de acela a prevenirii îmbolnăvirilor...
- Păi limbajul meu aproape "fiziologic" nu ţi-a amintit de anumite greutăţi pe care le-ai trăit în trecutul tău birocratic. De nişte "Consideraţii personalizate asupra unor nevoi fiziologice"? Nu cumva eviţi rememorarea pentru că problema este încă actuală?
- Da, Eliza, nu mai ţii minte când ne-ai spus o poezie deşuchiată, de fapt un cântecel..
"Bună seara, tanti Lina/ Spune-mi unde, unde e latrina,
Că am crampe la stomac/Şi îmi vine să mă cac!
Mai la stânga, mai la dreapta / Mai la sânga, mai la dreapta e latrina
Acolo găsiţi latrina / Şi puteţi să vă căcaţi.
Mulţumescu-ţi tanti Lina / Că mi-ai spus unde, unde e latrina
Sărut mâna şi bonjur / Dă-mi ceva de şters la cur."...care se leagă de tematica probei tale, cel puţin din punctul de vedere al tuturor producătorilor de hârtie igienică.
- Ioi..aşa e, atunci, în ianuarie 2011, era marea problemă a alocărilor de fonduri pentru cumpărarea consumabilelor, inclusivi a hârtiei igienice. Problema de atunci  s-a rezolvat cu concursul mai multor oameni de bine, care, analizând realist şi practic situaţia ivită :D, au apelat la soluţia reciclării maculaturii strânse de-a lungul timpului, contra a câtorva duzine de role de prosoape de hârtie , atât de folositoare în departamentul 0-0.
- Să înţeleg că acum situaţia este pe roze?
- Andrei, mă provoci..Gata, mi-am revenit..team-building-ul continuă cu o treabă mare...de echipă! Tu îi vei fi liderul...pentru că, în urma analizei comportamentului şi acţiunilor tale de la Straja, când ai stârnit mirarea şi recunoştinţa tuturor prin câştigarea probei de logistică, ai toate şansele ca următoarea acţiune să fie una de succes! Aşadar, gândiţi-vă că sunteţi angajaţii Departamentului de Protecţie a Muncii & a Consumatorului [închipuiţi-vă că există o asemenea secţie;)] al unei instituţii complexe printre a cărei domenii de activitate se numără: educaţia, restaurarea, conservarea, cultura ş.a., dar, mai presus de toate, buna relaţie cu publicul. Vă rog să concepeţi un plan prin care să asiguraţi atât angajaţilor, cât şi clienţilor/ vizitatorilor ei, statu-quoul necesar nerăspândirii microbilor, a bolilor şi a diverselor probleme care ar putea apărea din cauza nerespectării celor mai elementare reguli de igienă.
- Păi e uşor, luăm fiecare compartiment în parte, îi analizăm necesităţile..De exemplu, vedem că vizitatorii-elevi, mici şi mari, se murdăresc frecvent în timpul atelierelor practice. E musai să se renunţe la uscătoarele de mâini, pentru că la cele cu aer rece riscul de creştere a bacteriilor pe mâini e de 15%, pe când la aerul cald acestea se dezvoltă cu 254%. Le putem înlocui ori cu prosoape pliate, ori cu prosoapele de hârtie, mult mai igienice, acestea eliminând mai mulţi germeni, după cum arată studiile. Prosoapele de hârtie sunt mai eficiente deoarece usucă mâinile mai repede şi previn transferul de germeni. În plus, acestea nu fac atât de mult zgomot. Recomand, ca la fiecare etaj al instituţiei să fie achiziţionat, aşa cum am văzut la Hanul din Tulgheş, câte un Wepa Dispenser Rolă Prosop (cu) senzori...aşa ceva...Chiar ieri am fost acolo...şi m-a pocnit invidia...:)
- Gabi..începutul este foarte bun..dar, trebuie să pornim invers acelor ceasornicului în strategia asta...de la general, la particular.
- Andrei, mulţumesc, dragii mei..mai continuăm şi mâine. Până atunci, aruncaţi un ochi şi asupra studiului eficientizării uscării mâinilor prin metode perfect igienice.. prin folosirea întregii palete a produselor de igienă şi curăţenie, nelimitându-ne însă la uscare...:)!

24.10.14

Team building...de aventură...la propriu!

- Mai e mult? Ne-ai spus că ajungem repede...
- Pai da, da' nici nu am trecut de Petroşani..Abia din Petroşani, pe DN 66A, se ajunge în Lupeni. La indicatorul "Spre Straja" se merge pe strada Calea Brăii până la a doua bifurcaţie unde se poate opta pentru telescaun (la dreapta) sau pentru "Drumul Crucii" (la stânga). Pe "Drumul Crucii" de vreo 9 km, iarna se recomandă auto 4x4 sau, obligatoriu, lanţuri la roţi...în caz de maşină neşmecheră. Bine că-i doar toamnă...şi doar plouă, dar de mâine vor porni ninsorile...ceea ce nouă ne convine, nu? Doar mergem să descoperim procentul de coeziune a echipei noastre...după aproape o lună de activităţi împreună. Interesante, dar cam prea sedentare...
- Activităţile le începem de mâine presupun...Abia aştept să-mi pun capul pe-o pernă, să-mi repun ochii la odihnă sub pleoapele bătute de lumina monitorului şi să visez, în avans, intuitiv, peripeţiile prin care vom trece.
- Fals, Irina! Când vom ajunge la Lupeni, drumul nostru împreună se finalizează. Veţi fi pe cont propriu, iar in maxim 45 de minute ne vom întâlni direct în Parcul de Aventură Straja, situat la câteva minute de mers pe jos de la Vila Alpin. Va fi deja ora 17 punct..iar greul doar de atunci va începe. Nu uitaţi să luaţi în considerare elevaţia traseului şi, bineînţeles, cele două posibilităţi. Şi încă ceva...Microbuzul vă va părăsi..merge sus, cu mine şi cu Andrei, care s-a oferit să ne fie şofer de ocazie..pentru ca atunci când veţi ajunge să găsiţi totul pregătit până la ultimul detaliu....Pentru orientare, luaţi harta asta...Mr. Google iar m-a ajutat! Da, Irina..
- Da' programul pentru turişti spunea clar că prima seară este una de odihnă...de plimbări de recunoaştere a terenului, a ghidului, a utilităţii timpului liber...:))!
- Noi nu suntem un grup obişnuit, noi sunt mai cu moţ, suntem antrenaţi...scuze, natura şi micile subterfugii de natură umană ne vor antrena...pentru ca în final să ştim exact în ce domeniu excelează fiecare...nu doar în unknown bloggin'. Start..
[...]
- Pe unde o luaţi? De ce vă avântaţi în pădure, de ce vreţi să luaţi muntele în piept? Nimeni nu vine cu mine...cu telescaunul?
- Văd că nimeni nu se înghesuie...vin eu, Irina, cu tine..
- Mulţumesc, Daria..Dară să mergem...să fim mai repede ca restul trupei sus..
[...]
- Am lăsat fetele singure..dacă li se întâmplă ceva..Radu şi Valentin..mergeţi voi şi prindeţi-le din urmă...O să ne dea Eliza nişte calificative...total neconcludente & subiective dacă facem greşeli de genu' ăsta..
- Bine că te-ai găsit tu, măi Alex, cavaleru' lu' peşte mămăligă-prăpădeşte...Du-te tu, eu ştiu că soraă-mea n-are nevoie de bodyguard...
[17.00]
1...2...3...4...5...6...7...8...9...10...11...12...13...sunteţi toţi, vii şi nevătămaţi..
- Nu chiar, eu m-am zgâriat când am vrut să-l înspâimânt puţin pe colegul "geek"..cel cu smartphonu' după el, Rareş..dar, Miruna, Xena, nu alta..mi-a sărit în spate.
- Gata cu pâra..facem trei echipe a câte patru "războinici". Am trei steaguri, unul verde, altul galben şi ultimul roşu. Eu cu Andrei rămânem în stand by să verificăm corectitudinea şi ingeniozitatea acţiunilor voastre. Echipa verde va cutreiera parcul de aventură în căutarea legăturii spirituale a muntelui, echipa roşie va amenaja, în partea de nord a parcuuil tabăra de campare peste noapte, iar cea galbenă va strânge combustibil...pentru cel mai mare foc de tabără...
- Doamnă, vă bateţi joc de mine..cine sunteţi dumneavoastră? Vă înţeleg dorinţa de distracţie, în acest sejur de la Straja, aplombul în materie de team-building, dar vacanţa petrecută aici, la Straja...se află sub jurisdicţia mea...Bine aţi venit, sunt Raul..antrenorul vostru, dragii mei...SuperBlog 2014, cu a sa probă a şaptea, m-a desemnat să vă arăt toate secretele aventurii, ale muntelui, ale Vieţii...



21.10.14

Team building...Da' noi ce mâncăm azi?

- Voi vreţi să mi-o luaţi înainte, vreţi să-mi daţi lecţii, să-mi stabiliţi tematica team building-ului? Da,
ştiu, e dreptul vostru, iar voi, ca nişte bloggeri încă necunoscuţi ce sunteţi, aveţi perfectă dreptate..E dimineaţă şi corpul îşi cere drepturile..se aude din chiorăială. Voi n-aţi mâncat acasă sau nu obişnuiţi să vă trataţi regeşte...cu noaptea-n cap?
- Nuuuu...ştiam din programa pe care ne-ai dat-o la început de lună că, la un moment dat, va apărea un deliciu..Ne-am înţeles între noi că astăzi e ziua cu pricina..au trecut deja trei săptămâni...şi ne-am săturat de atâta aşteptare!
- Hmm..mi-aţi făcut-o, dar trebuie să-mi meritaţi spontaneitatea de a vă accepta condiţiile..Suntem 13, cu mine 14..suntem cu toţii bloggeri, dar fiecare dintre noi mai are cel puţin un job care-i asigură existenţa...şi..ioi, mi-am amintit un citat din Brillant-Savarine...ăsta: Universul nu este nimic decât numai viaţă şi, drept urmare, tot ceea ce vieţuieşte se hrăneşte. Pasul imediat următor era, deci, dezvoltarea artei culinare. Aceasta din cauză că, Creatorul, silind omul să mănânce pentru a putea trăi, îl îmboldeşte prin pofta de mâncare şi îl răsplăteşte prin plăcere...
- Apăi, ni l-ai mai spus odată..scz..de fapt l-ai scris prin 2011..
- Da, Andrei, aşa e dar vreau să mă leg de el pentru a vă crea sendvişul ideal după natura profesiei voastre de bază, dar şi în funcţie de posibilităţile voastre creativo-financiare. Astăzi facem lucrări practice. Poftiţi în bucătăria noastră. Veti vedea trei mese cu diverse ingrediente. Fiecare masă e dotată cu câte un frigider plin cu de toate...hrană rece, supranumită "din cuţât", care abia aşteaptă să fie mâncată...dar nu alandala, ci după obişnuinţele voastre zilnice, sub formă de sendvişuri...La masa unu, corporatiştii...la masa doi, bugetarii..eu sunt clar inclusă în această tagmă..iar la masa trei, cei care nu-şi găsesc locul niciunde...Avem timp două ore să ne prezentăm creaţiile, iar după aceea să răspundem împreună la întrebare din titlu. [...după 120 de minute]
- Masa 1: Sendvişul corporatist - Chiflele dreptunghiulare, bine rumenite sunt tăiate pe lungime, în trei bucăţi. Primul strat, cremă de brânză, se adaugă două frunze faine de salată verde creaţă, peste care se pun şase felii de roşii de grădină..de la portar, că stă la ţară. Peste roşii vine felia zdravănă de bacon. N-am terminat..ungem şi acoperişul cu cel de-al doilea strat de cremă de brânză cu usturoi să se potrivească cu salata creaţă. Şi vine a doua felie de chiflă, căreia îi aplicăm acelaşi tratament cu o mică adăugire...Noi, cei din corporaţii, suntem nişte fani brânză atât de fervenţi încât nu ne îndurăm să nu ataşăm întregului o felie ţapănă de caşcaval suplu afumat delaco.
- Bravo, Andrei...abia aştept să trecem le degustare, mai bine-zis la înfulecare...
- Masa 2: Sendvişul bugetar - preiau comanda..se supără cineva? Dacă nu eu, atunci cine? Nu eu sunt cea care-şi face câte trei sendvişuri zilnic şi le mănâncă cu poftă la orele 10.00, 12.00 şi 15.00?
- Nu e bine aşa..tu ai ciudăţenii de idei...nu poţi pune amprenta ta personală pe sendvişul unei categorii sociale atât de serioase şi de cumpătate.
- Mno..spuneţi-vă că pregătiţi-vă voi sendvişul, dar vă avertizez..că unul e al meu şi-l voi asezona într-un stil abramburistico-eliziac.
- Masa 2: Sendvişul bugetar constă în două felii de pâine, dacă se poate integrală sau cu seminţe...să ţină de foame..Pentru că am văzut la corporatişti că au folosit crema de brânză cu usturoi, noi vrem să facem dovada unui bun simţ accentuat şi le vom unge cu cremă de brânză natur, la 400 de grame...că-i mai convenabilă, şi la gramaj, şi la preţ, şi la calorii. Se adaugă felii subţiri de muşchi file afumat sau pastramă de porc, afumată şi ea şi o frunză mare de salată verde...da' nu creaţă, de fiţe...una normală, românească, naturală..
- Masa 3: Sendvişul inadaptaţilor..Dragilor, sunteţi numa' doi, bugetarii mei m-au renegat...nu m-au lăsat să mă joc cu mâncarea. Mi-au spus că sunt ciudată şi că nu au nevoie de individualisme. Vreţi să ne facem noi trei Sendvişul abramburistic? Componenta personală va fi cea mai importantă. Ce suport folosim? Pâine, chiflă sau lipie? Ok, rămânem la pâine. Albă, neagră sau semi? Aaa...aud o idee. Corect, pâine neagră coaptă pe vatră. Bun, bun..Cu ce-o ungem? Clar, cu cremă de brânză cu smântănă..Da' acum nu ştiu dacă se mai potriveşte ideea mea. Voiam si o linguriţă de salată de vinete, peste care puneam o felie de Emmentaler. Se poate? Bine. Şi mai vreau ceva un nou sendviş, de data asta dulce..Pâine neagră cu stratul proverbial de cremă de brânză natur, un strat de dulceaţă de afine sau fructe de pădure şi minunea de ....mascarpone! Nu mai pot continua...prea mi-e poftă...gata team bulding-ul, pe astăzi..haideţi să ne rezolvăm disensiunile la mese...gustând, prin rotaţie, din toate câte s-au pregătit..Poftă bună la cea de-a şase probă a SuperBlog-ului 2014!



19.10.14

Team building-sondaj...Televizorul, ce fel de prieten?

- Dragii mei, iată-ne din nou împreună, la ceas de seară, cu oboseala acumulată pe parcursul unei săptămâni care se încheie în curând, dar cu voioşia de a de vedea, revedea şi a ne aminti varii episoade ale trecutului nostru în scopul conştientizării urmelor lăsate de trecerea timpului în evoluţia noastră şi a apanajelor care ne înconjoară pe fiecare dintre noi. Tocmai mă întorc de la un alt team-building şi cu bucuria succesului obţinut, dar şi pentru reuşita acestuia...vă invit să vă comandaţi ce doriţi voi..Bere, vin, coniac..că avem de discutat serios, iar aburii alcoolului..gâdilă în mod plăcut amintirile şi dorinţele, iar exprimarea devine mai facilă, sinceră, deşi, câteodată, îi poate fi afectată coerenţa.
- Aaaa, vei să ne îmbeţi ca să afli lucruri de la şi despre noi? E una dintre metodele tale? Nu că nu ne-ar placea...
- Andrei, eşti pe fază, ca de obicei, dar să ştii că pur şi simplu mi-e sete şi avem multe de discutat. Preiau comanda discuţiilor care să răspundă întrebării: ce reprezintă televizorul pentru voi, dat fiind faptul că sunt singura dintre noi care are reale dubii în a-l mai privi...aprins!
- Mno..nu eşti singura, dar fiecare dintre noi precis are propria sa definiţie..De ce nu începi tu? Precis ai amintirele bine sedimentate, ordonate cronologic...
- Off..mă conformez..nu pot fi un bun lider..mă jenează tare vanitatea..în acest caz cea de a-mi etala întâmplările din aproape frageda pruncie..Se pune şi videou'..că era legat de televizor şi m-am uitat la el cănd aveam vreo şase ani de-am visat urât vreo două săptămâni? Normal, era videoclipul Thriller a lui Michael Jackson.
- Nu se pune..
- Atunci se pune cu siguranţă prima mea vizionare serioasă şi extrem de bucuroasă pentru toată România..în mai 1986...la bunica, pe-un televizor alb-negru cu enorm de mulţi pureci...finala UEFA dintre Steaua şi Barcelona? Minunat..aveam opt ani şi n-avem televizor acasă la noi..
- Da...se pune, bine că e aici televizorul LED Philips 3D pe care îl putem folosi inclusiv pentru aplicaţiile internetului..Hai să retrăim momentul '86..în variantă 3D, pe youtube..Să simţim golurile şi apărarea lui Duckadam..ca şi cum am da timpul înapoi...şi ne-am afla la Sevilla alături de băieţii noştri!
[...]
- Da, pentru astfel de momente...când faci slalom printre oferte şi găseşti la "vezi detalii pe site" televizoare SMART 3D, mai că-ţi vine să-l cumperi...tocmai pentru a avea jdemii de posibilităţi în a-ţi alege sigur divertismentul ...mixându-ţi-l cu dexteritate maximă, sărind clar peste ştirile de la ora 5..bleaaac..fiind prea ocupat cu aplicaţiile pe care ţi le-ai descărcat sau poate trecând level-ul la care erai blocat de trei zile în jocul tău..
- Da' de SuperBlog 2014 cu a sa probă a cincea ai trecut sau ba?
- Acum da! Unicul magazin de şapte stele îmi este martorul & mentorul!



16.10.14

Team building...cu păr sau fără?

Logic, nu ştiţi despre ce vorbesc aici, dar daţi-mi o picătură de zăbavă să-mi expun unul dintre ofurile mele vechişoare, aşa de prin clasa a unşpea. Ca o "sălbatică" ce eram, o dezinformată în ale chestiunilor femeieşti şi o mare fană a desenelor animate japoneze aka Candy m-a pălit şi pe mine
dorinţa (ivită sub influenţa colegelor de clasă:) de a nu mai avea păr pe picioare ca să le placă băieţilor de mine. Aşa că iată-mă cu lama BIC în mână răzuindu-mi pilozităţile, tăindu-mă de nu ştiu câte ori, sadica sau masochista din mine bucurându-se infantil când vedea firişoarele de sânge împrăştiindu-se în forme interesante prin apa în care făcea baie &/ îşi făcea toaleta lipsită de fire enervante.
Lama mi-a fost alături cred că o veşnicie, aşa mi se pare. De ce? Pentru că era cea mai nedureroasă metodă şi pentru că nu gândeam în/ la viitor. Într-adevăr am avut la activ ceva încercări de părăsire a ei. Una a fost prin '99, când aflându-mă pentru prima dată în Germania, la Rüsselsheim, Anne, prietena la care stăteam a încercat să mă înveţe să mă epilez printr-o metodă super occidentală. Avea un aparat nemţesc, semăna cu cel de aici. Dar nu a mers la mine, mă durea...am pielea prea sensibilă. M-a durut atât de tare, încât n-am mai încercat epilatoarele...Dar părul creştea, iar eu îl rădeam cu dexteritate deja....râdeam de el, văzându-l tuns 
După alţi doi ani, eram deja la facultă şi într-o duminică dimineaţă, după un chef interesant, mă las convinsă de prietena mea [Ra, mi-e dor de tine!] să mă epileze ea cu ceară fierbinte. Hai că am rezistat la temperatura ridicată, dar după răcire şi tragere aka smulgere (ioi, acum amintindu-mi mă strâmb de numa-numa) i-am zis: "Gata, Ra, nu mai vreau să sufăr şi la piciorul stâng aceleaşi senzaţii de la dreptul." Cu puţină luptă de convingere a reuşit s-o dea pe Eliza pe brazdă şi să nu rămână neterminată şi încerată [atenţie cuvânt eliziac reinventat]. Creepy! Totuşi, noroc că nu-mi mai e lama alături, e crema...

Şi acum să revenim la titlu, la semnificaţia interogării pe care e musai ca de voie bună să-o explic. Voi, echipa SuperBlog 2014 şi sponsorul vostru, pardon al nostru…Total Pro Beauty ar trebui sau, mai corect spus, ar fi fost de dorit să mă atenţioneze că a trecut mult timp din '99 când m-a durut aparatul nemţesc chinuitor, că lumea a mers înainte, că ofertele şi variantele nou apărute curg, sunt nenumărate, iar disconfortul a fost aproape eradicat. Poate ar fi bine să-mi daţi câteva detalii despre
epilarea definitivă aka IPL (Intense pulsed light), să-mi spuneţi cât de fain e drăgălaşul epilator silkn glide şi că negreşit nu trebuie să-mi mai fie teamă de durere, că senzaţia pe care o voi avea va fi doar una de uşoară căldură. Na, nu-i rău!
...aaa, mă scuzaţi, n-am observat...avem o întrebare din public..Andrei, vrei să ne împărtăşeşti nelămurirea pe care ţi-o citesc în ochi?
- Da, cu plăcere...dar să nu râdeţi de mine...dacă aparatul pe care ni l-ai arătat este pentru epilare definitivă...ce înseamnă asta...Îl foloseşti o dată şi după aia îl arunci...sau îl dai la ptieteni/ prietene..pentru a definitiva victorios şi ei/ ele "lupta" cu părul nedorit?

12.10.14

Merit o ştampilă...pentru că sunt UNICĂ!

...e prea seară să mă mai agăţ de team-buiding-ul pe care l-am iniţiat de nevoie...nevoia mea, nevoia lor, a celor 13 blogăraşi şi blogăriţe...care suferă de "nerecunoaşterea" maselor, deşi ar avea toate atuurile să uimească, să epateze, să "ştampileze"...conştiinţele avide de cunoşterea factică sau filosofică...de natură subiectivă.
Aşadar, sunt iarăşi eu, însămi! Eu, Eliza, leneşa, dar norocoasa (care a câştigat azi la Loto..puţin de tot..cu doar patru numere..pentru că a călcat sâmbătă de 2x în ce nu trebuia), haotica, dar super ordonata în elizismele cotidiene, abramburita, dar îndrăgostita de logica lucrurilor, dătătoarea cu bâta-n baltă, dar negociatoarea aproape înnăscută, plângăcioasa, dar rapid râzătoarea...aşa cum îmi zicea tata când eram mică: Râs cu plâns, balegă de mânz (v-am mai spus asta cândva, pare-mi-se:)...şi câte şi mai câte...Nu m-oi apuca să mă laud cu defectele/ calităţile pe care mi le cunoaşteţi foarte bine...Mai adaug doar două mari mici vanităţi puerilo-infatua(n)te: eu, Eliza, narcisista şi, în definitiv, Unica....Exemplele scriptice le găsiţi frunzărindu-mi blogul..
Aşadar, ce-i lipseşte chelului?...(m-am autocoborât puţin, cam brusc, cu picioarele pe pământ..) ŞTAMPILA personalizată! Am cu ce...ştiţi şi asta, dar ceea ce poate nu ştiaţi este că modelul ştampilei mele cere o fineţe atât de mare în personalizare, încât doar specialiştii de la Colop Romania, recunoscuţi pe plan mondial, pot să-mi ofere noua tehnologie Printer G7, astfel încât toate detaliile tatuajului meu, pe care nu mi-l voi face niciodată...de frică şi din alte varii motive, vor străluci în noua mea stampilă...care va sosi cât de curând...puţin după finalizarea probei cu numărul 3 a SuperBlog 2014, adică de astăzi în şapte zile.
Designul îmi este realizat la comandă...de către un prieten drag, grafician, care a îmbinat artistic simbolurile pe care i le-am trasat la începutul anului 2007 când mă bătea tare gândul tatuajului: luna (corn în descreştere), aşadar, la stadiu de semilună, spade care să-i ţâşnească din marginile ei şi care să străpungă optul Vieţii mele...cifra mea preferată..
Draga mea colegă şi prietenă...i-a aplicat "tatuajului meu", verdele întunecat pe care i l-am solicitat şi brandul cu scris...puţin cam înţepător...Şi iată viitoarea mea ştampilă...Şi ştiu că aşa va fi...că se poate pentru că am văzut cu mare bucurie...culoarea VERDE..


Team building...Duelul/Echipa Gemenilor!

- La mulţi ani, Daria aka X-clusive...La mulţi ani, Valentin aka X-play! Sănătate, împliniri peste aşteptări, distracţie maximă şi Noroc Bun din belşug! Îi cunoşteţi, nu-i aşa? Gemenii noştri, care astăzi împlinesc 19 anişori, sunt mezinii echipei şi a căror prezenţă în grupul nostru v-a suscitat curiozitatea şi v-a incitat la cercetări aprofundate în cunoaşterea secretelor care intuiaţi că-i înconjoară...N-aţi aflat nimic, că nu vroiam să le/vă stric surpriza la care sunt complice de bază...X-clusive, X-play...ne aşteaptă microbuzul. Vă împart cele unsprezece panglici cu care să le acoperiţi ochii colegilor voştri şi...haidem spre prima noastră aventură comună! Şi acum vorbesc cu toată lumea...în 30 de minute vom ajunge la surpriză, iar după ce vom coborî din mijlocul nostru de transport, vom mai poposi încă zece minute cu ochii ascunşi vederii pentru scurt atelier de QQQ (Questions, Questions & iar, Questions).
- Da' răspunsuri nu primim?
- La momentul oportun...Haideţi!
[...vvvrrr...vvvrrrrrrrrrr...vrrrrrrrrrruuuuuuuuuummmm...]
- Ce credeţi..unde am ajuns, unde suntem?
- Cineva se distrează cu nervii noştri..ne sparge timpanele cu onomatopeile pneurilor şi ale motoarelor turate ...şi ne lasă în întuneric pentru propria lui/ lor plăcere...să nu vedem..Pffff...gata! Îmi dau joc panglica asta enervantă..Ioooi...Ce faaain! Unde suntem? Cine sunt driver-ii?
- Şttt...nu strica surpriza...Nu faceţi ca Andrei, dragii mei...lăsaţi panglicuţele pe ochi..porniţi şirul întebărilor...închipuţi-vă situaţiile...şi descrieţi-mi-le...suntem la proba creativitate colectivă auditivă!
- Nu cumva e o cursă de maşini?
- Nu..nu poate fi cursă..sunt prea mulţi decibeli în joc...
- Da, da...şi prea multe întoarceri bruşte...Da, e clar...ne aflam undeva..într-o parcare, într-o piaţa..nu-mi dau seama..dar, am două certitudini, chiar şi legată la ochi: 1. nu e cursă de maşini, deşi aud cel puţin două, e concurs de drifting, între amatori şi 2. pun pariu că amatorii noştri sunt gemenii X-clusive şi X-play, Daria şi Vali...Am sau nu dreptate?
- Mdaa...Gabi, dă-ţi panglica jos...de fapt toată lumea...au trecut cele zece minute..Nu s-au pus prea multe întrebări, Andrei şi-a dovedit nerăbdarea şi cvasi-neascultarea, iar Gabi, draga de ea, a pus punctul pe "i". Daria & Vali, sărbătoriţii noştri vor să se laude în faţa noastră cu cadourile primite la tandem, dar totuşi atât de diferenţiate, după personaliatea fiecăruia în parte...sunt gemeni dizigoţi...Fiecare cu ovulul lui:)! No, ce părinţi dezgheţaţi în faţa provocărilor...Bineînţeles au navighat pe internet şi au descoperit că-şi permiteau să le asigure copiilor, cam prea repede crescuţi, maşinile care li se pliază personalităţii lor. N-au decât doi urmaşi, dar n-a fost greu să le aleagă din noua gamă Aygo, de la Toyota: pentru Daria nu se putea altă maşină decât Aygo X-clusive...e fata lu' tata, iar pentru Valy, băiatu' lu' mama, un Aygo X-play...să-şi facă toate năzdrăvăniile sub imperiul îndemnului, sloganului şi mesajului Go Fun Yourself. Ceea ce şi fac...urmăriţi-le întoarcerile în trombă, cine credeţi că va câştiga duelul gemenilor?
- Daria...cu siguranţă..Nu vedeţi că toate mişcările maşinii sunt  migălos trasate ca şi cum ar avea un computer de bord, care-i şopteşte toate acţiunule următoare...iar ea-l ascultă la distanţă de milisecundă? Pun pariu că minunăţia primită cadou de la tata e dotată cu sistem x-touch...teleptico-tactil!
- Nu, Andrei...Valy ne va fi câştigătorul..Uitaţi cum îmbină condusul agresiv, puţin impulsiv cu partea artistică...Grila de lumini în formă de "X", led-urile şi spoiler-ul teribil de arătos, în stil războinic...Putem da note? Propun să se ia în calcul atât tehnica, dar şi impresia artistică...De acord?
- Da, Gabi! Sper că i-aţi urmărit cu atenţie..că tocmai şi-au terminat "reprezentaţia".
[...]
- Şi cum spuneam...ne-am făcut planurile pe un an întreg, de acum în colo, după ce se termină team-building-ul nostru, cel la care am fost invitaţi de la întâi octombrie..
- Douăzecişicinci de zile pe lună vom conduce fiecare pentru el, pe trasee separate, bineînţeles într-un amuzament continuu, iar cinci zile ne vom lua prietenii şi...tuleooooooo, în lumea largă. Distracţie la discreţie, dar totuşi...cu discreţie! Am zis!
- Aşa să fie, Daria! Dar promiteţi-mi că, la un moment dat, veţi vizita şi echipa SuperBlog 2014, care, culmea, are a doua probă la care particip...fix despre maşinile voastre! Important este că aţi câştigat amândoi...separaţi, dar în echipă! Felicitări!


7.10.14

Team building sau pedeapsă?...vânătoarea

- Bună ziua tuturor...scuze...bună seara! Bine aţi venit la primul team building, organizat de ...era să mint mă apuc să vă înşir vrute şi nevrute, cât mai credibile, dar mai bine arunc adevărul verde în faţă...de mine, personal. Să mă prezint..mulţi dintre dumneavoastră..iar scuze..putem comunica de acum în colo la persoana întâi?..Mulţi dintre voi mă cunosc..de ceva vreme..de la muzeu, sau din oraş, sau chiar din judeţ, dar cei mai mulţi mă cunosc de aici sau, mai bine zis, prin intermediul dragului meu blogşor Eliza Day & Night aka GreenCharme. Încă nu mi s-a ridicat statuie, nici măcar nu se lucrează la fundaţia ei..dar tot m-am ales cu ceva, pe cap cât de cât palpabil, cu voi...cu minţile, cu amintirile, cu visurile şi experienţele voastre..Cu voi care nici nu ştiţi că sunteţi o echipă încă dinaintea începerii antrenementului...Echipa celor 13 bloggeri necunoscuţi, aleşi de mai sus semnata prin mijloace cvasioculte..gen observaţie, conspiraţie şi inspiraţie de moment pentru a lucra asiduu la îmbogăţirea, cel puţin spirituală, a mea, a fiecăruia dintre voi...Eu voi fi singurul vostru juriu, iar cel / cea mai interesant/ă va câştiga în primele zile ale lui decembrie..Surpriză! Nu vă spun acum ...dar aveţi încredere în mine!....
....pff...mno...a treia oară astă seară îmi cer scuze...Am picat la testul pe care intenţionam să vi-l dau...N-aţi observat că în ultimele minute mi se cam împleticeşte limba? Nu am băut nimic...nici măcar apă..dar sufăr câteva transformări...mi s-a accelerat pulsul, vorbesc sacadat, gândurile nu-mi mai ascultă planurile...În calitate de trainer am învăţat o regulă...Indiferent care îţi este planul nu-ţi ascunde trăirile...transmite-ţi impulsurile, fii tu însăţi pentru a fi aproape de auditoriu...de "cursanţii" tăi, câştigă-le încrederea..Da..dar nu mă aşteptam să mă pocnească Andrei drept în moalele capului...nu eram pregătită. De ce oare s-o fi uitat la mine, printre gene, cu ochii lui de vânător inocent, dar totuşi versat? M-a simţit a fi o căprioară plăpândă, îmbrăcată în "haina" autorităţii jucăuşe? Crede că gerovital H3 men îi acordă puterea de a mă seduce?
Ei bine, da! Nu mai pot continua! Andrei, culmea...pe tine te aveam în vizor pentru a-ţi susţine prima probă a SuperBlog 2014, dar mi-ai luat o piatră de pe inimă când mi-ai pasat mie această responsabilitate...te voi ţine minte şi îmi voi căuta armura...prea mult farmec..atât!