21.9.14

A sunat clopoţelul..

în 15 septembrie...pardon, telefonul! Şi-am plecat la Şcoală..Prietenei mele nu-i venea să-şi creadă urechilor când m-a auzit la trei jumate zicând...Şi n-aveţi chef să veniţi să mă luaţi din muzeul Pieţei Mici şi să mă duceţi la muzeul cel mare...cel în aer liber...Au avut! Mulţumesc, dragă Ema...Deşi era luni, eram atât de obosită...clar...lucrasem de-acasă...aşa pe week-end...printre marketing & educaţie în muzee, Fără Zahăr, planuri istorice...întru împlinirea decadei şi omniprezentul, omnipotentul, OMNItotu' Mr.Google, prietenul meu...de aproape 16 ani, iar minunea de pauză de calculator s-a pliat pe dorinţa mea nespusă, dar de atâtea ori jiduită în clipele de maximă concentrare şi nervi eliziaci...aceea de a respira aerul liber, din pădure, în muzeul Celălalt
Şi m-am tot dus..era prima zi de şcoală! V-amintiţi dimineaţa coloanelor nesfârşite de maşini...nu exagerez, dar uitasem anul trecut...Ce m-am putut amuza văzând autobuzele luându-se la întrecere...care-i şoferul ăl mai şmecher. Al meu, cel al unşpelui a avut oareşce tendinţe avangardiste...dar a fost depăşit pe banda întâi de unu. Am coborât voioasă, cvasi distrată şi încrezătoare în săptămâna ce-mi urma..
La şcoală tot am ajuns...numa' că nu era chiar gata, copilaşii urmau să vină numa' peste o săptămână, adică la inaugurarea ei, luni, 22 septembrie de la ora 11.00, în zona Etno Tehno Parc...acolo unde am ajuns şi eu cu Ema, Declan, Ţoaie şi Oana...cu o săptămână înainte.
Mulţumesc pentru preluare, pentru plimbare, pentru fotografiere şi pentru mâncare...mai puţin pentru jumătatea de găluşcă cu prune..:)!
Aţi observat ceva în neregulă cu mine în ultimul timp?
A remarcat cineva, în afară de mine şi...poate de mama, 
că nu am mai scris de mai mult de-o lună?
Nu v-a enervat pe parcursul postării de faţă
preaplinul punctelor de suspensie
împărţite sau împăştiate cu o energie firavă, 
dar totuşi plină de speranţă şi teamă?
Oare sunt totuşi normală 
să fac şi în 2014 
ceea ce am mai făcut
şi în 2012,
şi în 2013, 
la gradul de ocupare şi pre(a)ocupare în care mă în(s)cufund?
Nu contează răspunsul!

 Punctele de suspensie, induse de subconştient 
şi ajutate de amintirea gurilor de aer liber
inhalate în prima zi de şcoală
mi-au trasat, cu de la sine putere,
o sarcină teribil de logică, frumoasă, 
enervantă şi stresantă uneori, dar de neocolit..
Participarea, respectiv înhămarea înscrierea la
cea de-a noua...a NOUA..(cifra mea cea mai preferată 
o fi ok gradul de comparaţie..de logic e logic..
că mai am alte după în poll position
şaptele şi optu' meu...din Cică, senin..?)...
ediţie a SuperBlog!!!

A-nceput Metallica...
tocmai când mă gândeam să caut Fără Zahar...
Las' că prea îmi plac dulciurile...
ca să renunţ la...