9.11.13

Liftule...Cuptorule...

..liftule! Hai coboară! Liftule, liftuţule! ...cuptorule! Hai aprinde-te! Cuptorule, cuptoraşule!
Nu! Nu aşa! APĂSAŢI BUTONUL ĂSTA!
Aşa îmi sună o amintire rugătoare, chemătoare şi puţin exagerată, în context, de subsemnata, auzită prin '96, într-o reclamă la Radio Contact, tatăl Kiss FM-ului de astăzi, cu ai săi fraţi, Magic Fm, Rock Fm şi One Fm.
Iar acum, cu o mică-mare întârziere, apăs din nou butonul probei cu numărul 16 a SuperBlogului 2013...şi, surpriză, nu-mi iese. Nu se întâmplă nimic. 
Mi-am rememorat & retrăit cozonacii copilăriei, bine crescuţi, fragezi, faini şi teribil de gustoşi cu varii forme şi diverse umpluturi. Numa' să închid ochii puţin că se se revarsă cavalcada imaginilor: o masă ovală plină ochi de aluat, tăvi tapetate cu făină, unele deja pregătite, altele în curs de ..să nu uit castroanele în care restul cantităţii de cocă mai trebuia frământată. Acele recipiente aveau un rol primordial pentru mine..acolo era locul de unde luam câte-un pumn din umplutură, îl adulmecam, apoi îl gustam încetişor, pe furiş, până în final când îl înfulecam şi spuneam, lingându-mă pe buze: Da, e bun! E foarte bun!, iar răspunsul răstit pe care îl primeam de la mama sau de la bunica era: O să ţi se lipească maţele! 
Despre sarmale, fripturi şi alte cele nu-mi amintesc, n-am fost extrem de pofticioasă. Erau acolo, le consumam în cantităţile neceare, strângeam masa, spălam farfuriile, măturam, mă spălam pe dinţi şi gata festinul :D.
Încă apăs butonul. Nimic...Liftule! Cuptorule! Cuptoraşule! M-am prostit destul, nu mi se răspunde. Domnule Cuptor Incorporabil, arată-te! Nu-ţi spun ce-mi place mie să gătesc, de genul ciorbelor, musacalelor, cartofilor franţuzeşti, gulaşurilor, pireului cu diverse fripturi, exclus miel, conopidei gratinate, ci te pun eu la o grea încercare, dar o ţârică mai încolo. Tu mă îmbii să-ţi dau detalii intime din bucătăria internă despre care dintre reţetele tradiţionale îmi place cel mai mult si pe care dintre acestea le gătesc. Mă mai întrebi cu dezinvolutră şi ce produse electrocasnice de la Hotpoint Ariston cred că m-ar ajuta în bucătarie? Hmm, cu atâtea oferte de aparate ce-mi pot îmbogăţi gospodăria, sunt acţionate electric..de la apăsaţi butonul ăsta, cum ziceam adineauri, şi, pe deasupra, nu-mi ocupă prea mult spaţiu, pentru simpul motiv că sunt incorporabile...vrei să mă hotărăsc acuşica ce mi-ar dori inimioara? Îţi răspund cum nu te aştepţi...Pentru mine plita cu ale sale arzătoare e baza. Am găsit una faină la tine..ar fi numa' bună de-o ciorbă de fasole cu ciolan afumat, nu crezi? Ia priveşte care mi-e obiceiul prefacerii ciorbei...şi 
spune-mi drept dacă n-am gusturi...la plite incorporabile şi multifuncţionale:) Multifuncţionalitatea este unul dintre cele mai importante puncte forte ale plitelor Hotpoint, care au zone pentru diferite tipuri de gătit şi arzătoare speciale: zona de gătit extensibilă Oval Ring constând din două zone de gătit radiante, garantează maximum de flexibilitate şi adaptabilitate. Exact ce-
mi trebuie, mai ales că eu folosesc cel puţin două cratiţe: una pentru călit şi a doua pentru fiert. Nu mă feresc să-i spun pe numele ei de cod: Plita Incorporabilă Hotpoint Ariston KRO642TOX, să-i divulg puterea de 7100 W şi unul dintre secretele de întrajutorare prin atingere. Răspunde la comanda tactilă şi, mai presus de toate, e neagră...Works for me! Aşadar, din ambele sensuri, lucrează pentru mine &-mi convine de minune!
M-am luat cu vorba, cu mâncatul...dar de greaua încercare la care ţi-am promis că te voi supune n-am uitat. Când eram mică/ mici (pe vremea lui Ceauşescu, în anii '83-85'), eu cu fratele meu mereu o întrebam pe mama: Ce avem azi de mâncare?, iar ea ne răspundea: Răbdări prăjite! Nu ni le-a dat niciodată şi ne-am creat imaginar o reţetă fantastică...după care salivam..Mai încolo, în timp...după ce am început clasa întâi am aflat adevărul...Eu mi le închipuiam ca pe nişte frigănele, dar mai bune. Bine că nu ni le-a servit niciodată...
Provocare: poate vreun aparat elecrocasnic din gama Hotpoint ARISTON să-mi prepare fantasticele "răbdări prăjite", aşa cum mi le imaginam eu şi cum se numeşte? Dacă cer o fotografie a lui, sunt impertinentă:)?
ps..cu timpul n-o mai întrebam pe mama care e meniul zilei...ci îi cerem în cor: Ne-ai promis că azi mâncăm răbdări prăjite. Asta vrem acum!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu