25.7.13

Marta şi Richard Moir revin la Sibiu. Flamenco în IMPERIUM!

Şi mă acuzaţi câteodată că trăiesc din amintiri...da' ce amintiri. Tot una şi una...ca aceasta pe care vă las s-o ghiciţi..ca apoi să v-o dezvălui pe de-a-ntregul. Vă sună cunoscută această alăturare de cuvinte: pasiunea, tristeţea, euforia, dramatismul, dragostea, pofta de viaţă, exuberanţa? Nu cumva aţi auzit-o de nu ştiu câte ori la radio, la Magic FM...aşa cam cu o săptămână înainte de 18 august 2012..într-un spot, reclamă a unui eveniment inedit ce s-a desfăşurat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului? Nu cumva chiar aţi fost în public? Nu cumva aţi ghicit ce vreau să vă transmit cu o bucurie nemaipomenită...de care am aflat total întâmplător..dar, precis, mie destinată? Nu, nu v-am lăsat timp să daţi cu presupusul...v-am spus din titlu...Da, luni seara, când ieşeam dintr-o farmacie, preocupată & cvasi neatentă şi vroiam să mă îndrept spre casă..aud o voce..pe care am recunoscut-o imediat: Lisa! Tresar din reveria în care căzusem şi strig, la rândul meu, bucuroasă nevoie mare: Marta! Richard! I can't belive it! OMG! Apoi...aflu toată povestea..şi pentru că mi-e tare somn...sar direct la final! 
Mâine, vineri, 26 iulie, sunteţi invitaţi la seara şi noaptea flamenco 2013...care va avea loc în Imperium, după ora zece jumate..Ştiţi unde, nu-i aşa? Pe Centru aka Strasse aka Corso aka str. N. Bălceascu la numărul 24. 
Iar pentru a vă convinge abitir de participare...vă ofer spre rememorare un mic crâmpei video..care vă va trimite direct spre rezervare! Ne vedem mâine în Imperium?






16.7.13

De ce câteodată vorbesc urât?

Ioi, Doamne...am trăit s-o fac şi pe asta! Încă n-am făcut-o...sunt în plină pregătire sufletească...habar n-am ce-o să iasă până la urmă. Ba ştiu, da' încă nu vă zic!
Eu mă consider a fi o parafină observatoare a lumii, la scală mignonă:), cu extensiune spre lumea mea, de profundis elizismelor. Îmi tot pun întrebări retorice la care oricum am răspunsurile aproape corecte.  Gen, interogarea din titlu.
Să vă dau un exemplu...numa' aşa ştiu eu să mă exprim...E dimineaţă. E vară. Chiar super-vară. luna mea...Ba nu-i a mea, e a lui Cuptor. Dar, numai cică..Plouă, eu zâmbesc că a început Queen la RockFM, la mine în căşti. Ajung la muzeu, înainte de a intra pe poarta-i verde îmi trăiesc ritualul zilnic cu Luckyu', cafeluţa de la Doris, cu sonorităţi a la Freddy şi apoi se porneşte...
...nebunia. Unu', doi, trei, patru, cinci...sună telefonul din nou...ioi, e şase, vine şi al şaptelea, îngrămădit de opt şi de nouă...Nu mai pot ţine şirul...Rezolv, înjur vorbesc urât, fără ţintă anume. Şi totuşi, culmea, nu mă enervez. Pentru că exprimându-mă  cvasi necuviincios, în stil neaoş, dar cu variaţiuni pe bază de prea multă imaginaţie şi alăturări neobişnuite de cuvinte, mă descarc de energiile-mi posibil negative...Ţineţi minte teoria lui Maiorescu...aia a formelor fără fond? Pot să-mi permit o necuvenită bravadă şi să fac o comparaţie inversă? Da, forma este cea a expresiilor de factură injurioasă, dar lipseşte fondul...Nu-l adresez cuiva anume...chiar dacă, de multe ori, îi conştientizez direcţia. La un moment dat, acum câtiva ani buni, mi-am pus o altă întrebare retorică. Nu cumva am sindromul Tourette? Aiueli teribiliste...
Şi din vorbă în vorbă am ajuns la altele, mai întâi acasă, iar acum după ce m-am distrat puţin...la conştientizări ale substratului episodului pe care l-am vizionat acu' câteva ore! Iar episodul integral îl puteți găsi aici, pentru că youtube-u' nu m-a ajutat de astă dată...




9.7.13

Mr. Google made my day..

...my birthday from yesterday! Mă trezesc de dimineaţă...la 6 şi 25', deschid simultan, ca de obicei, calculatorul & radio-ul, de la butonul ştecărului...şi mă opresc brusc la vederea unei imagini aniversare care mi se iţea pe pagina de pornire a laptop-ului...
Repede m-am gândit, hai să vedem pe cine sărbătoreşte Google-u' deodată cu subsemnata şi m-am uitat curioasă...Curiozitatea s-a transformat în uimire, apoi a fost urmată de două clipe de gândire...plus concluzia logică:
1. Mamă, ce tare a prietenu' meu, Mr. Google! 
2. E musai un printscreen...da' ai grijă să se vadă esenţialul care te interesează! Şi salvează în format .jpg. Nota bene: esenţialul e scris mic-mic, abia se vede, sub ultima prăji din imagine:P!



Concluzie rapidă, scurtă, la obiect, antemergătoare mulţumirilor:
Laptop-ul meu, Dell vostro 1000, puţin expirat, dar foarte de ajutor, fiind un personal computer pe care te poţi baza aproape oricând, foloseşte Google Chromu' şi se loghează automat, la fiecare redeschidere. Faptul că persoana în cauză nu a trântit vrăjeli la marea nimereală şi a tratat cu profundă conştiinciozitate facerea contului ei de gmail a contribuit la un alt 1st time neaşteptat. Tortul, lumânările, prăjiturelele şi artificiile le dat virtual prietenul meu de încredere, Mr. Google! 10x a lot! Ţie şi zecilor, dacă nu cumva sutelor de mesaje de felicitare + real presents, primite prin varii surse: facebook, telefon, poştă, yahoo messenger, curier - mulţumesc LuxuryGifts şi SuperBlog.
Multe, multe, multe, multe...mulţumiri! 
Cui? 
Vouă...prietenilor mei dragi!





4.7.13

De la Noaptea de Sânziene şi Cluj via Red Bull Romaniacs 2013 din Sibiu direct la Ziua Sugarului în Muzeul în aer liber

N-am dormit tocmai bine. Normal, eram neliniştită..dimineaţa urma să plec la Cluj. Îmi alungam gândurile temătoare şi le înlocuiam cu altele...şi mai şi, de factură superficială eliziacă. Auzisem că în Noaptea de Sânziene, dacă sunt cât de cât iniţiată...nu ştiu exact ce-o fi asta, puteam înţelege ce spun animalele. Fiind deja în pat, urma să dorm de la 11.30, cică să fiu odihnită pentru călătorie, mi-am aruncat gândurile de fricoasă cât de departe...şi mi-am încordat atenţia să văd/ simt/ aud din ce parte vine supranaturalul. Aici, am dat-o în bară de la început, în mod clar. M-am pierdut instantaneu. 
Imaginaţia sau poate doar dorinţa de a surprinde neobişnuitu' sau totul s-a petrecut aievea..Ab initio, am simţit câteva fâlfâiri de aripi..M-am gândit că e un fluture. M-am dat jos din pat...şi era mai-mai să stric vraja. Am aprins lumina. Nu era nimic. M-am culcat la loc. Am stat un timp cu urechea ciulită, doar-doar voi auzi din nou bătăile de aripi. Deloc. Când să adorm totuşi...că ăsta era scopul meu, au început să latre câinii din cartier. Bun-bun-bun! Am ce face, caut să-i înţeleg..În zadar, n-a mai mers...ştiu că totuşi la ora 1 şi 53 de minute m-am uitat la ceasul de la telefon..şi o voce (vocea interioară, nu spui cine..:P) mi-a spus: Acum dormi! Şi am dormit neîntoarsă!
[...]
Cluj-Napoca. Semi-telegrafie. 25 iunie. După-masă devreme spre seară. Gazda în sesiune. Examen a doua zi. Eliza, cerşetoarea de cărţi. În afară de calculatoare, tehnică ş.a. doar una. Punct ochit, punct lovit. La fix. Mai ales că, cu o săptămână înainte, mai precis joi nu ajunsesem la Cetatea Cisnădioara unde se juca Cântecele lui Lear, la care aveau bilet:(. Continuarea e extrem de previzibilă. Era volumul al 7-lea al Operelor complete ale lui Shakespeare, care conţinea draga mea piesă ratată: Regele Lear. Întrerup telegrafierea şi o înlocuiesc cu o diagramă scriptică a lecturii: Început în cameră, la fereastră, continuat în 34 Caffe [număr încă predestinat...doar în iulie, o ţârică mai încolo fac 35]...apoi, în pat, la lămpiţă. Deja în douăşase, între cunoştinţe extrem de plăcute şi total neaşteptate, cu promovare de blog personal, in attachement [mulţumesc, Maria & fiica încă necunoscută:)], în pat din nou, înainte şi după activare. Culmea că n-ascultam radio, dar replica la care am rămas a fost cea de la pagina 187: EDGAR: Gândeşte-te de acum numai la bine! 
[...]
Sibiu. Haotisme extrem de ordonate! Bucuriile carantinei, care dacă ar fi lipsit m-ar fi aruncat în depresie, cu siguranţă! Şi totuşi s-a putut să-mi fi continuat fără prea mari:) greutăţi îndrumarea spre scopul unitar al primei duminici din luna iulie, care este Ziua Sugarului, la ediţia a VIII-a.

Carantina e semi-gata, la dragu' meu eveniment nu voi fi prezentă, da' ieri, mai bine zis, alaltăieri, 2 iulie, deja îmi trecuseră cele şapte zile recomandate, iar Preludiul [ioi, tulai, greu mă dezbăr de ticurile mele verbale, inventate acu' câţiva ani, de fapt în 2010] Prologul Red Bull Romaniacs 2013, ediţia a X-a, nu a fost ratat...nu aveam cum...Chit că n-a plouat, de data asta! Şi bine a făcut! Că altfel ar fi fost crimă şi pedeapsă...Unbearable!
NonConcluzie...Când totul se leagă...
nu este indicat
 să ieşi din rânduiala dată de 
succesiunea momentelor faste!