mi pare rau ca sunt asa de obosita...imi pare rau ca nu mai simt energia-mi caracteristica...imi pare rau ca nu am chef sa scriu...de fapt, imi pare rau, ca nu mai am chef de nimic...Imi pare rau ca simt ca nu mai e nimic nou de descoperit...si chiar daca ar fi...imi pare rau ca nu mai am puterile mele de a face din tantar armasar...lapte din piatra seaca...marketing din haosul institutional. Imi pare sincer rau ca sunt dezamagita...si imi pare foarte rau ca nu stiu cum sa scap din acest cerc vicios si viciat care este viata mea cotidiana...Imi pare rau ca nu pot spune "ADIO" cui merita..Imi pare rau...ca nu mai sunt fetita! Imi pare rau ca am imbatranit...si mai imi pare rau ca gandesc prea mult! Imi pare rau ca nu mai am 21 de ani...maxim 24 Si imi pare rau ca ceea in ceea ce credeam eu cu ardoare se destrama incet-incet. Imi pare rau ca visurile nu au devenit realitate si cred ca imi pare rau ca nu suntem roboti. Daca am fi roboti:, unu la mana, nu mi-ar mai parea rau deloc, iar muzeul ar fi patria de dominatie a inteligentei artificiale...fara pareri de rau si rabufniri de orgolii de puberi tomnateci sau mai bine zis barbati-copii...sub un singur dumnezeu alb, dar subiectiv.
Revin..cu parere de rau la faptul ca Eliza e in continua murire...si doar auto-sugestia extrema si exhaustiva o mai poate trece pe extrema cealalta...a inaltarii energetice....
In concluzie, daca nu v-ati prins pana acum, AM OBOSIT!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu