29.7.09


Ma simt ca la 17 ani...sau cum ar fi trebuit sa ma simt atunci...si nu puteam, ca eram restrictionata de parola parinteasca! Am fost o fata cuminte, silitoare, devreme acasa...ca daca nu...vai de mine! Colegii ma considerau chiar tocilara...departe de mine gandul si intentia asta! Eu m-as descrie drept mica speculanta...simpatizata de profi si profe...de ce...pentru cu eram cuminte (CU MINTE)!

Acum...as schimba putin trecutul...as fii un pic mai rea (poate mai mult), poate as fuma in spatele scolii, poate as merge la cafele....oricum as vrea sa ma fi revoltat impotriva nedreptatilor vietii inca de mica...Mi se pare ca m-am facut rea prea tarziu:)...

Deci, cum spuneam...ma simt ca la 17 ani...cu capul in nori, cu castile'n urechi, dansand in gand...si in sclipiri de ochi...de fapt, mint, incerc sa-mi creez o autosugestie de tinerete...frageda!...vreau sa ma simt ca la 17 ani...si incerc din rasputeri sa-mi amintesc cum era atunci...de fapt pe la 21 a fost si mai fain...si 22-ul o fost de succes..la 23..au inceput grijile, responsabilitatile...plimbatul cainelui, gatitul...spalatul...serviciul..! Oare e bine sa redevin adolescenta (pubera:) ...macar un pic...pana trec greutatile...pana vad un viitor mai putin sumbru...pana am o siguranta...daca nu suta la suta...cel putin ma opresc la 75! Imi doresc ...si treptat intru intr-o stare de-aia de amorteala ..in care doar culorile vietii sa mi se perinde prin fata ochilor mirati de copil...care invata in fiecare zi cate ceva...frumos...!!!

Oprim timpul...il derulam...il mototolim...il bagam intr-un buzunar de la ghiozdanul ala mare care nu vreau sa-l mai port decat la iarna...si redevenim tineri...!!! Si fara griji...

PS...cu oroare in suflet ..gripa aviara a atins pragul Parisului...nu va uitati la poza din blogul asta ca veti deveni brusc foarte tristi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu